Descrierea ediției

Rasă, suveranități și gândire Sud-Estică

Ediția a IV-a, 11 – 18 August 2019

Ediția din acest an a Școlii de vară de la Telciu abordează legăturile dintre rasă și suveranitate atât dintr-o perspectivă sudică globală, cât și dintr-o perspectivă europeană estică, cu intenția de a explora potențialul unui curent decolonialist, radical politic de gândire Sud-Estică. Abordarea propusă identifică originea comună a proceselor de rasializare și de constituire a statelor (suverane) în imaginarul colonial care continuă să influențeze politicile rasiale de stat. Este inclusă aici explorarea relațiilor dintre frontierele determinate de resurse naturale, teritoriu și construcțiile etno-naționale ale alterității. Continuând în același cadru tematic, propunem o abordare biopolitică a înțelegerii antopomorfizate a statului, și a implicațiilor ei asupra indivizilor. De asmenea în ediția din acest an ne propunem să explorăm, dintr-o perspectivă a suveranității economice, posibilitatea transformării modelului economic actual în direcția sustenabilității (“greening”).

Pentru o perioadă lungă de timp, istoriografia convențională și științele sociale au perceput ascensiunea statelor-națiune ca o depășire graduală a structurilor politice multinaționale și a imperiilor multietnice în lume. A rezultat astfel o conceptualizare a imperiului și a statului-națiune ca forme de organizare politică ce se exclud reciproc, fiecare dintre ele fiind caracteristică unei anumite perioade istorice, statul-națiune devenind norma modernă, în ciuda anomaliilor sale. Existența Imperiului Habsburgic, a celui Otoman și a celui Țarist, actori globali puternici până la începutul secolului XX, a fost explicată ca o supraviețuire anacronică a unei vechi ordini politice în fața provocările naționaliste crescânde.

În ciuda dovezilor substanțiale ale coexistenței structurilor imperiale și a celor naționale în secolul XIX și în majoritatea secolului XX, viziunea dominantă este aceea că ele nu mai coexistă în secolul XXI. Numeroasele formațiuni statale care sunt încă colonizate în secolul XXI, inclusiv teritoriile europene și americane marginale și de peste mări, continuă să fie percepute ca excepții de la traiectoria dinspre imperiu spre națiune, și ca anomalii într-o lume modernă a statelor-națiune suverane. În același timp însă, realitatea pentru locuitorii lor este că își păstrează statutul colonial de cetățeni, cu drepturi inegale față de concetățenii lor din metropole. Concomitent însă, pe măsură ce autoritarianismul deschis face ravagii într-un sistem de aparent liberalism parlamentar, în locuri diverse precum Brazilia, India sau Ungaria, termenul “suveranitate” a devenit un semnificant fundamental pentru discursul de extremă dreaptă. Altădată asociată cu revendicări emancipatoare pentru democrație radicală, “suveranitatea” cooptată de către aceste tendințe autoritare nu face decât să devină un instrument pentru o politică etnocentrică, capitalismul oligarhic, și renormalizarea tacticilor rasiste, xenofobe și retrograde privind genul.

Ținând cont de acest context, poate suveranitatea să fie recuperată de către politicile emancipatoare într-un moment în care probleme transnaționale presante, precum catastrofa climatică și migrația în masă sunt condițiile definitorii ale vremurilor noastre? Rezonează mai puțin definiția incluzivă a suveranității populare cu publicul larg decât recuperarea sa excluzionistă, pe modelul reacționar “România în primul rând”/“Take our country back” din cauza logicii rasiale înrădăcinate? De ce a fost atât de ușor pentru autoritarianismul contemporan să transforme suveranitatea populară într-o umbrelă pentru rasism și homofobie? Avem încă nevoie de suveranitate ca bază pentru politicile emancipatoare sau creează “jocurile postocoloniale ale suveranității” tot mai mult norma contemporană a unui viitor non-suveran (Yarimar Bonilla 2014)?

La fel ca în cadrul edițiilor precedente, și anul acesta pregătim activități comunitare, care pot fi consultate aici.

Chestiuni practice

Toate activitățile sunt gratuite pentru locuitorii județului Bistrița-Năsăud și pentru copiii care însoțesc părinții la școala de vară, în limita locurilor disponibile. Datorită sprijinului financiar primit din partea autorităților locale și județene, la care se pot adăuga fondurile obținute prin proiecte culturale și donații/sponsorizări, avem posibilitatea să percepem taxe foarte mici pentru participanții din afara localității și a județului:

  • 100 de lei (25 de euro) pentru cursanții români,
  • 200 de lei (50 de euro) pentru cursanții din țările cu salariul minim sub 1000 de euro/lună
  • 400 de lei (100 de euro) pentru cei din țările cu salariul minim peste 1000 de euro/lună.

Beneficii:

  • zonă de camping gratuit (cu acces la toalete și dușuri; nu punem la dispoziție corturi) pus la dispoziție de administrația locală.
  • intermediem închirierea de camere în casele localnicilor, la prețuri sub cele solicitate de pensiunile din localitate, în limita locurilor disponibile.
  • pentru mese se oferă tarife speciale la restaurantele din localitate, partenere în proiect. Prețul pentru 3 mese pe zi este același de anul trecut, 30 lei de persoană.
  • acces gratuit la toate activitățile.

Programul definitiv o să fie publicat în luna iunie, tot atunci o să publicăm și lista finală cu finanțatorii și partenerii instituționali și media ai acestei ediții.